Mana vitei de vie (Plasmopara viticola)
Mana vitei de vie este o boala originara din America de Nord fiind observata in anul 1834. Aceasta boala fungica a fost introdusa in Europa din cauza schimburilor comerciale. Prima data mana vitei de vie a aparut in Franta, primele constatari ale aparitiei bolii au fost semnalate in anul 1878. Din aceasta tara mana vitei de vie s-a raspandit cu usurinta peste tot in lume, creand pagube insemnate plantatiilor viticole.
Mana vitei de vie a aparut in 1887 in Romania, in podgoriile din Buzau. Mana vitei de vie produce pagube insemnate nu numai in anul infectarii ci si in anii urmatori. Daunele pe care le poate produce mana pot varia de la 10% pana la 70-80%, depinzand de conditiile climatice din anul in care are loc atacul.
Atacul acestei boli poate determina ca procentul alcoolului din vin sa fie mai scazut, de asemenea vinurile care provin din viile afectate sunt mai acide, datorita unei cantitati mai reduse de zahar in must. Atacul manei se manifesta pe suprafata tuturor organelor aeriene (frunze, lastari tineri, carcei, flori, ciorchini si boabe).
Cum se manifesta atacul manei la vita de vie:
Atac pe frunze – Mana vita de vie
Frunzele pot fi atacate de mana vitei de vie numai dupa ce ating o suprafata cuprinsa intre 10 si 25 de centimetri patrati, pana cand imbatranesc atunci cand de altfel manifesta si o rezistenta sporita impotriva manei.
Petele produse de mana vitei de vie pe suprafata frunzelor variaza ca si aspect in functie de momentul in care este produsa infectia.
In anotimpul de primavara petele au o culoare galbena-untdelemnie, conturul este difuz, iar dimensiunile variaza de la cativa milimetri la cativa centimetri. In timp ce se boala se dezvolta centrul acestor pete se va brunifica, frunzele capatand un aspect uscat.
Pe partea din spate a frunzei, exact in dreptul petelor se poate observa un puf de culoare alba, format din miceliu si sporii ciupercii. Temperaturile ridicate, 20-22 grade Celsius si umiditatea ridicata, pot determina evolutia rapida a manei vitei de vie.
La vita de vie cu struguri rosii sau negri, petele care apar din cauza manei sunt incojurate de un inel visiniu. La soiurile mai rezistente petele se brunifica, au o forma mai colturata si vor fi limitate de nervuri. Cand se apropie anotimpul de toamna, frunzele devin mai rezistente, iar in urma infectiilor vor aparea pete de dimensiuni mici (diametru de 1-2 milimetri). In dreptul petelor tesuturile se brunifica in timp ce restul frunzei nu isi schimba culoarea. Atacul bolii se mai numeste si „pete de mozaic”, iar in aceasta situatie ciuperca nu va mai produce puful alb pe partea din spate a limbului.
Atac pe lastarii ierbacei si carcei – Mana vita de vie
Atacul manei vitei de vie pe suprafata lastarilor ierbacei si carcei apare sub forma de pete cu forma alungita de culoare maronie. Daca gradul de umiditate este ridicat, lastarii ierbacei se acopera cu un puf de culoare alba, care este format din masa de miceliu cu spori. Pe suprafata lastarilor care sunt mai evoluati si lignifiati atacul manei apare sub forma de pete cu forma alungita de culoare bruna. Aceste pete de regula apar in jurul nodurilor.
Atac pe ciorchinii tineri – Mana vita de vie
Acest tip de atac poate fi foarte periculos in anii in care precipitatiile sunt din abundenta. Ciorchinii de dimensiuni mici atunci cand gradul de umiditate este ridicat se ingalbenesc si se acopera cu miceliu si spoi care au o culoare alba
Infectia asupra boabelor va continua si dupa ce boabele vor capata dimensiuni mai mari. Ciuperca patrunde prin partea mai lata a coditei bobului, dar si prin ranile produse de insecte sau grindina. Boabele care sunt atacate de mana se brunifica, se zbarcesc si pot cadea cu usurinta de pe ciorchine.
Miceliul si sporii se pot forma relativ scurt, intre 6 si 10 ore, daca gradul de umiditate atmosferica este foarte crescut (aproape de 100%), iar temperatura este intre 18 si 24 de grade Celsius. In apropierea anotimpului de toamna, in frunzele care sunt mozaicate ciuperca formeaza organele de rezistenta si de iernare care au forma sferica si sunt brune.
Agentul patogen se numeste Plasmopara viticola, iar sporii de rezistenta ai acestuia in anotimpul de primavara germineaza la temperaturi de peste 10 grade Celsius, la suprafata solului care este imbibat cu apa.
Pe parcursul procesului de germinare, sporul crapa si din interior va aparea un filament micelian care va cadea pe pamant. Dupa ce s-au produs infectiile primare, urmatoarea etapa este cea de hranire a ciupercii in frunza, iar in timpul acestei perioade vor aparea pete de culoare galben-untdelemnii pe suprafata frunzelor.
Boala se manifesta si este marcata de momentul in care apare miceliul (puful de culoare alba) care mai este cunoscut si sub denumirea de spori.
Sporii sunt imprastiati de vant, pastrandu-si vizibilitatea timp de 7-8 zile.
Odata ajunsi pe organele vitei de vie, dupa o perioada de stat in picaturile de apa, sporii vor produce filamente de infectie care vor patrunde prin deschiderile naturale ale frunzei.
Tratamentele chimice trebuie neaparat aplicate doar in timpul perioadei de incubatie, ca atunci cand apar miceliul si sporii, organele vitei de vie sa fie acoperite cu o pelicula de substanta care sa le protejeze.
Prevenire si combatere a manei la vita de vie:
Cel mai recomandat este sa drenati terenurile care retin foarte multa apa, alta metoda ar fi sa arati adanc pentru a ingropa frunzele mozaicate ce contin spori sau sa distrugeti buruienilor.
Fungicide pentru combaterea manei la vita de vie:
Topas 100 EC - un fungicid foarte cunoscut care are un spectru foarte mare de combatere al patogenilor din culturile de camp.
Folpan 80 WDG - Este un fungicid cu actiune multi-site.
Bouille Bordelaise WDG - un fungicid cupric de mare eficacitate ce contine 20% cupru metalic si 80% sulfat de cupru neutralizat.
Champ 77 WG - un fungicid de contact cu o capacitate de penetrare in plante si de protejare foarte buna.
Puteti citii si articolul despre Mana ardeilor, aici!
