Tripsul ovazului
Tripsul este un daunator major al culturilor de sera. O serie de specii de trips sunt intalnite in mod obisnuit, inclusiv tripsul californian (Frankliniella occidentalis ). Cu toate acestea, tripsul californian este o specie predominanta si cel mai greu de controlat.
Ciclul de viata – Tripsul ovazului
Ciclul de viata consta din cinci etape: ou, larva, prepupa, pupa si adult. Femelele trips adulte traiesc pana la 30 de zile si depun 2-10 oua pe zi. La 20 de grade Celsius, dezvoltarea de la ou la adult dureaza aproximativ 19 zile. La 25 de grade Celsius dureaza 13 zile. Ouale sunt introduse in tesuturile moi ale plantelor, inclusiv flori, frunze, tulpini si fructe. La ardeiul dulce, clocirea oualor confera frunzelor un aspect patat, gradul de pete corespunzator numarului de oua eclozate.
Stadiul larvar este format din 2 stadii care se hranesc si se dezvolta pe frunze, flori si fructe. Stadiile prepupa si pupa isi completeaza adesea dezvoltarea pe sol sau mediu de crestere, dar pupatia poate avea loc si pe planta. Pupa este o etapa de non-hranire in care se formeaza aripile si alte structuri adulte.
Adultii sunt zburatori slabi, de obicei fac zboruri scurte de la frunza la frunza sau de la planta la planta. Cu toate acestea, ele se disperseaza rapid in intreaga sera. Tripsii adulti pot fi transportati pe curentii vantului si vor intra in sera prin orificii de aerisire si usi.
Daune provocate de tripsul ovazului
Stadiile de adult si de larva se hranesc prin strapungerea suprafetei plantei cu partile bucale si sugand continutul celulelor plantei. Acest lucru provoaca pete albe sau maronii pe frunze unde celulele plantei au fost distruse. Aceste pete sunt, de asemenea, patate cu excremente fecale intunecate de la trips.
Atacul tripsului ovazului la legume
La castraveti si rosii, deteriorarea tripsului este observata mai intai pe frunzele inferioare. La ardeiul dulce, este evident in frunzele superioare cele mai tinere. Infestarile puternice reduc capacitatea plantelor de a fotosintetiza, reducand randamentul. Pe florile de legume, hranirea tripsului creeaza dungi albe argintii pe petale. Daunele fructelor variaza in functie de cultura. De exemplu, in fructele de castravete, hranirea creeaza distorsiuni severe si ondulare, precum si dungi albe (vezi Figura 6).
Pe rosii, tripsii pot depune oua in fructe, creand pete fantoma. Petele fantoma pot aparea si in cazul ardeiului dulce si al castravetilor.
Controlul Tripsului de ovaz
Monitorizarea nivelurilor populatiei de trips este esentiala pentru managementul de succes al daunatorilor. In culturile de legume, monitorizarea ar trebui sa inceapa in timpul inmultirii si sa continue dupa transplantare. In culturile de floricultura, tripsii pot fi prezenti la niveluri daunatoare pe tot parcursul anului, desi populatiile sunt de obicei mai mici in timpul iernii.
Pentru combaterea aparitiei tripsului de ovaz este recomandat sa folositi tratamente cu Faster!
Inapoi la categoria "Trips".
